duminică, 5 octombrie 2014
miercuri, 7 noiembrie 2012
cum definesti un moment ?
cum definesti viata ? un sir de momente fericite si mai putin placute pe care atunci cand incepi sa-ti faci retrospectiva ti le aduci aminte. restul , umplutura , sunt timpi morti in care omul nu a facut altceva decat sa-si exercite functiile de conservare, aparare .... samd
definitia asta este una dintre cele mai simpliste , asa cum imi place mie ... clar si simplu
dar cum definim un moment? cum definesti acel ceva care iti ramane intiparit in minte
prima strangere de mana, primul sarut pe obraz , emotia intalnirii , vestea ca vei fi parinte , nasterea copiilor , primii pasi , prima zi de scoala , mirosul cafelei aduse la pat alaturi de croisant si trandafir , invitatia la cina intr-un alt oras , cand ati adormit impreauna pe plaja si ti-ai bronzat cu urma mainii ei pe bratul tau , ceaiul fierbinte pus in brate, concertul trupei preferate , primul desen , fiecare pictura , prima banda de magnetofon , sarutul pleopelor ,cererea in casatorie, pasii de dans, permisul de conducere, despartirea , balonul cu apa aruncat in trecator, corneta cu bold infipta in haina vecinului de la 2, prima tentativa de innabusire emotionala, toate dezamagirile sufletesti,
blogul acesta, comentariile voastre, zambetul vostru
va doresc cat mai multe momente fericite!
By Supradoza
By Supradoza
unde ai vrea ...
sa te trezesti maine dimineata ?
pare o intrebare simpla cu un raspuns si mai simplu ... dar totusi nu-i chiar asa...din atatea dorinte, visuri si vise ce alegi la prima gandire ?
acasa in siguranta patului tau, in casa parintilor tai, oriunde alaturi de perechea ta , de copilul tau , la polul nord, pe o plaja insorita , Londra , Paris , Roma ... in viitor , in trecut , undeva de unde nu trebuie sa pleci ...
In cautarea unui raspuns mi-am amintit ce obisnuiam sa visez...
"It's a simple question and the answers can lead us anywhere.
So go ahead, ask yourself"
By Supradoza
pare o intrebare simpla cu un raspuns si mai simplu ... dar totusi nu-i chiar asa...din atatea dorinte, visuri si vise ce alegi la prima gandire ?
acasa in siguranta patului tau, in casa parintilor tai, oriunde alaturi de perechea ta , de copilul tau , la polul nord, pe o plaja insorita , Londra , Paris , Roma ... in viitor , in trecut , undeva de unde nu trebuie sa pleci ...
In cautarea unui raspuns mi-am amintit ce obisnuiam sa visez...
"It's a simple question and the answers can lead us anywhere.
So go ahead, ask yourself"
By Supradoza
joi, 1 noiembrie 2012
Egoism şi sinceritate
By Supradoza
Când vreau să plec, plec, indiferent dacă eşti sau nu de acord. Şi dacă am ajuns la performanţa asta, înseamnă că am suficiente motive să o fac sau un singur motiv colosal.
Când vreau să rămân, rămân pe acelaşi principiu. Nu, nu împotriva voinţei tale, ci în acord cu voinţa mea. Rămân în umbră, până când vei înţelege de ce. Mai târziu, e nevoie să-ţi doreşti cu adevărat să rămân.
Când începi să mă cunoşti realizezi că egoismul meu nu e unul care lezează individualitatea celorlalţi. Deşi ţi se poate părea aşa. Paradoxal, e chiar invers. Ajută. Poate nu pe moment, dar ajută. Şi când deranjează prea rău, înseamnă că nu m-ai ascultat cu atenţie. Alegerea ta, bineînţeles.
Da, sunt egoist. N-am ştiut până nu demult. N-am ştiut să fiu şi nu sunt convins că azi ştiu să fiu cu adevărat. Dar învăţ. Învăţ egoismul de care am nevoie pentru a creşte. Ştiu că e greu să recunoşti, ştiu că mulţi se feresc să o spună, dar a fi egoist e dincolo de un dat al firii, o necesitate. Când nu merge până la extrem, categoric.
Da, mama şi tata m-au învăţat că nu-i frumos să fiu egoist. Că e frumos să împart tot ce am. Că e frumos să nu mă cert. Şi e frumos să fiu ascultător.
Că e frumos să nu răspund neîntrebat şi e frumos să învăţ mereu să fiu bun. Că e frumos să iubesc oamenii şi să nu-i rănesc niciodată cu preţul fericirii mele.
Încet, încet am învăţat pe pielea mea cum stă treaba cu altruismul şi egoismul. Am început să-mi las educaţia în pod, am folosit-o, dar n-am mai abuzat de ea. Am respectat-o, dar mi-am luat micile doze de egoism despre care mama şi tata nu mi-au spus că voi avea nevoie, pentru că trebuia să aprofundez singur. Şi încă mai am de învăţat.
Când vreau să plec, plec, indiferent dacă eşti sau nu de acord. Şi dacă am ajuns la performanţa asta, înseamnă că am suficiente motive să o fac sau un singur motiv colosal.
Când vreau să rămân, rămân pe acelaşi principiu. Nu, nu împotriva voinţei tale, ci în acord cu voinţa mea. Rămân în umbră, până când vei înţelege de ce. Mai târziu, e nevoie să-ţi doreşti cu adevărat să rămân.
Când începi să mă cunoşti realizezi că egoismul meu nu e unul care lezează individualitatea celorlalţi. Deşi ţi se poate părea aşa. Paradoxal, e chiar invers. Ajută. Poate nu pe moment, dar ajută. Şi când deranjează prea rău, înseamnă că nu m-ai ascultat cu atenţie. Alegerea ta, bineînţeles.
Da, sunt egoist. N-am ştiut până nu demult. N-am ştiut să fiu şi nu sunt convins că azi ştiu să fiu cu adevărat. Dar învăţ. Învăţ egoismul de care am nevoie pentru a creşte. Ştiu că e greu să recunoşti, ştiu că mulţi se feresc să o spună, dar a fi egoist e dincolo de un dat al firii, o necesitate. Când nu merge până la extrem, categoric.
Da, mama şi tata m-au învăţat că nu-i frumos să fiu egoist. Că e frumos să împart tot ce am. Că e frumos să nu mă cert. Şi e frumos să fiu ascultător.
Că e frumos să nu răspund neîntrebat şi e frumos să învăţ mereu să fiu bun. Că e frumos să iubesc oamenii şi să nu-i rănesc niciodată cu preţul fericirii mele.
Încet, încet am învăţat pe pielea mea cum stă treaba cu altruismul şi egoismul. Am început să-mi las educaţia în pod, am folosit-o, dar n-am mai abuzat de ea. Am respectat-o, dar mi-am luat micile doze de egoism despre care mama şi tata nu mi-au spus că voi avea nevoie, pentru că trebuia să aprofundez singur. Şi încă mai am de învăţat.
Dacă mă judeci, nu înseamnă că nu-i corect ce gândeşti, ci doar că n-ai trecut prin asta. Când vei simţi, vei înţelege. Şi totuşi:
La analiza finală nu vei regreta nici o faptă făcută din dragoste sau altruism.
Tratează-i pe oameni ca şi când ar fi ce ar trebui să fie şi în felul ăsta îi ajuţi să devină ceea ce sunt în stare să devină .
Fiecare zi e o alegere nouă
By Supradoza
Nu cred în alegeri pe viaţă, nu cred în imposibil şi nici în jurăminte. Nici atunci când sunt ale mele.
Schimbările nu sunt păcate. Păcăt e felul în care oamenii-şi neagă schimbările şi se duc seara la culcare sperând că, până dimineaţă trece.
vineri, 13 ianuarie 2012
Obisnuiam [ part 1 ]
by Supradoza
Vreau sa ma mai nasc o data.... sa plec sa nu mai vin niciodata aici. …
Obisnuiam sa cred ca drumul pe care merg nu e chiar cel drept, ziceam ca-i doar acel drum pe care alerg in prezent. Constient c-o sa plec dar acum incep sa-nteleg ca de fapt e acelasi drum, rau sau bun plin de raze de soare, cer senin sau furtuni …
Te intrebi...cum?
Folosesc cuvinte pline de inteles pentru ca timpul le-a sters pe cele lipsite de sens …….
Stii ca iubesc s-aud din partea catorva oameni un simplu multumesc.. : )
Imi place sa ma gandesc ca nu-i totul corect da nu-i firesc..
luni, 9 ianuarie 2012
Ca mi-am adus aminte
by Supradoza
Imi bag pula!
Huuuh, it feels so good! To say it again!
In lume si in oameni... Mai ales in aia care mi-au facut rau. Ceilalti vor intelege....
Imi bag pula!
Huuuh, it feels so good! To say it again!
In lume si in oameni... Mai ales in aia care mi-au facut rau. Ceilalti vor intelege....
sâmbătă, 7 ianuarie 2012
Gluma zilei
by Supradoza
Feriti-va de femeile care isi topesc ceara, o toarna fierbinte pe ele, ca sa isi smulga parul. Evident ca stiu foarte multe lucruri despre Iad!
Feriti-va de femeile care isi topesc ceara, o toarna fierbinte pe ele, ca sa isi smulga parul. Evident ca stiu foarte multe lucruri despre Iad!
duminică, 18 decembrie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)